Treceți la conținutul principal

Scriu


Scriu pe pumn de ceara-n vara,
scriu spre seara, special sa nu dispara,
scriu si-n vremuri de apoi,
scriu si dupa-n lacrimi moi,
scriu si`n tremur scriu din femur,
scriu temut scriu de demult,
scriu brut si scriu si mut,
scriu pentru ce-L nefacut,
scriu cu zambet fara ranjet,
scriu cu lacrimi fara planset,
scriu cu ochii obositi,
scriu cu mintea ne-ostenit,
scriu cu vraja, fara vrajba,
fara urme de otrava,
scriu si`n noapte scriu si-n zi,
scriu si`n zilele tarzii,
scriu pe fuga, scriu pe nori,
scriu fara sa fug de noi,
scriu pe stanca, scriu in ploaie,
scriu pe barca si-n ninsoare,
scriu cu pixul scriu cu lacrimi,
scriu cu inima de datini,
scriu cu creier, scriu tampenii,
cate-odata scriu si denii,
scriu odata scriu scrisoare,
scriu dendata`n nepasare,
scriu nonstop, si o sa scriu,
si dupa ce vor fi-n sicriu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vis

E-un vis nomad, cancer pe maduva, ca un ger puternic in suflet de vaduva, piroanele apasa puternic pe rana, ochii inchisi, realitatea il sfarama. Da, e-a n a oara cand ma izbeste, e-un gol acolo si nimic nu opreste, sa sfarme`n cenusa, sa deschida usa, sa aeriseasca incaperea`n care domneste capusa. E-o alternativa clara, umila si sigura, dar eu aleg sa alerg pe cararea ambigua, m-a gasit raspunsul incerc sa-l ascult, da-mi trece pe la ureche ca un suier de vant.

Dor de voi

Sudoarea fruntii cade caci viatza nu`i usoara as vrea sa fie totul c-acum odinioara, ai mei parinti in jur, cu sfaruri, vorbe calde, viatza doar un joc, un foc domol ce arde. Cu voi totul a fost un mic paradis, dar tot s-a ruinat, as vrea sa fie vis, si tot ce e in urma sa ramana cosmar, si sa le-adun pe toate intr-un singur amar. Iar lacrima acum, ce pe obraz imi curge, e pentru dor de voi, iar sufletul se frange, si imi aduc aminte cand m-asteptati in prag, ati fost suflete nobile de care mi-este drag. Tu mama esti o raza, ce-nfrigurat ma incalzeste, iar tu tata esti umbra ce incalzit ma racoreste, acum ca sunteti sus eu va simt tot apoape, si dorul meu e pururi pe lacrima din pleoape...
O seara albastra invaluita in taine si tristete, contur de stih apasator apasa intre spete aripile angelice sunt grele ca fumul greu din horn un strop de suflet ce se scurge, cu mii de cuvinte ce torn. Un fulg alb de catifea preschimba griul pur, din seara albastra tainuita, e alb curat in jur, tristetea e ragaz, in tihna se asterne, si norii poeziei din cer alb pur imi cerne. Starea de beatitudine domneste in palcuri aride, din suflet de copil un foc plapand se-aprinde, si surasul de ingeras, ii simte perfectiunea... acest fulg alb ce moare crunt ce taina imi spunea.