Traiesc in viata reala ca un actor,
nimeni nu-mi zice motor, in filmul vietii amator,
nu am aripi sa zbor dar am pretentii de cascador,
fara onor.
Imi trebuie ambitie, ma izbesc de clape
ca-s ca un pian iar corzile imi sunt dezacordate,
nu stiu sa cant, chiar daca-ncerc oricum nu-mi iese, poate...
ei au dreptate.
Un gram de vise, spulberate de nori,
stau de o vecie in ploaie, iar ploaia tine pana`n zori
din zori apare soare, rezele imi deranjeaza porii,
te-astept sa-mi alungi norii.
Schitez zambete false, de deja prea mult timp,
creez iluzii pentru altii, traiesc in deziluzii, simt
traiesc in contratimp, iar tot se misca mult prea repede,
sau mult prea lent.
Comentarii
Trimiteți un comentariu