Treceți la conținutul principal

Pleoape















Inchis in camera aia de deja prea mult timp,
jaluzelele trase, toamna acelasi vechi anotimp,
si vrei sa le ridici, da-s umezite cum tie gandu,
ca nu`i nevoie sa-ti lacrimeze ochii sa umezesti pamantul.

Te-atrage patul, sentimentul singuratatii te apasa,
Si vrei sa tragi de tine cu-orice forta, dar corpul iti zice lasa..
Cufundat in oceanul vietii, esti cel mai prost innotator,
Si-ti zici ca e de neatins visul de-a mai putea fi supravietuitor.

Acum esti in capul cascadei si jos stii ca te-asteapta moartea,
in spate e puterea apei, ce-a ucis aproape totul cum spunea CARTEA,
si vrei sa te impotrivesti esti gata sa te-nfrunti pe tine
si speri s-apara orice sa te salveze, ce faci cand speranta nu mai vine?

Cum ai ajuns in cap de cascada?Cum te-a modelat timpul, si cum..
ai fost asa de las, cand altii iti spuneau exact acum!
Si ar fi timpul sa incerci sa-ti omori timpul de om sa vezi
ca daca deschizi ochii largi e soare-afara in asta ar trebui sa crezi.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mai usor

Mai usor mi-ar fi sa tac Decat sa ma lupt cu vantul Cuvantul mi-e fara trac Nu-i latin si nici de dac. mi-ar fi mai usor sa zbor daca tot ce-as sti e cuibul singur sub un singur nor sa nu stiu ce-i ala dor. Mai usor mi-ar fi sa zbier sa dezleg din piept furia mai usor mi-ar fi sa pier chiar si cu suflet de fier

Îmi pare rău

 Îmi pare rău Astea-s cuvintele pe care nu le mai primești m-arunci în hău Primezi emoții ,nu prea mai vrei să le rostești Îmi pare rău că-mi pare rău că nu prea știu ce am făcut Dar ce-l mai rău, Îmi pare rău că mai degrabă n-am facut. Îmi pare rău momentu-i crunt, prin ce-ai trecut e inuman și știu că-i greu sau cred că știu, dar pentru tine e în van nu prea contez nu procedez corect deși dețin lista corectă, să decodez, E imposibil când cifrul e-ncleștat ca o cometă ce se îndreaptă iremediabil către lumea ce-o proiectez Cedez nervos, În cel mai calm mod posibil, resetez, orice putere din mine, mai bine tac, sau să vorbesc mai bine, iubire, te-ai stins si te-ai transformat in oul phoenix.

Nouă a doua

Între amintiri și prezent, trecut si ce va fi Am impresia că am înțeles ceva dar nu mă pot opri Să țin în minte clipe, să scot în față pieptu`, dar înțeleg, c-acum trăiești infinitu` din centru. Timpu nu e o pierdere înaltă atunci când l-ai trecut Nu-i 6 dimineața și sa n-ai cui să-i spui mut că ai fi preferat un 6 dimineața-n orice clipă doar să ai o infinitate cu centrul din clepsidră. Au trecut 12 ani acum, și vor trece mai mulți Când ești în centrul universului nu tre să mai muți munți Distanța nu e o povara nu tre să tragi de tine ești acolo, ești și aici în infinitul din mine.