Si simt vioara ce`mi canta un cantec lin
o nota mai inalta ce-o simt ca pe un spin
o lacrima banala isi croieste cararea,
un pumn batut in masa ce abunda supararea.
Pianul prafuit parca imi pregateste-ocara
dar e si melodia ce stinge-n mine fiara
e ca un infinit, un film de lung metraj
o mare de sentiment ce sparge al meu baraj.
Abundentza de lacrimi blocheaza suferintza
descarca in bucatzi, imi descarca fiintza
un tremur ce m-apasa, goneste si`amagirea
de aripa pierduta, ce sterge amintirea.
Comentarii
Trimiteți un comentariu