1altu.blogspot.com

Cunosti momentul in care pierzi firul ratiunii? Momentul in care unii apeleaza la metode ca funii? momente in care nimic nu leaga trecutul de viitor, doar pentru ca esti absent in prezent si gol. Momente de rascruce, momente ce te duc spre cruce, momentele de fior cald si pace din calcai incep sa urce, Pace, liniste. Viitor alb, ce esti, ce erai, ignorat complet cat timp tu ai gustat din rai. Dar viitorul face parte din prezent acum e trecut, Ai gresit, gresesti, te temi de ce-ai facut. Tu ce-ai fi facut daca ti s-ar demonstra axioma? Ca eu, nu credeam daca n-aveam un motiv mai bun ca Toma.

Vezi viata ca pe-o rana, vezi viata ca pe-un ciob In viata esti tu totul? sau tu un pic din tot? Cum poti tu sa te schimbi dar sa nu schimbi pe altii cum s-au schimbat si altii far` sa simti radiatii? Cum schimbi tu lumea cand, tu esti doar o celula? Dar cum sa schimti tu lumea cand te simti ca-n celula? Cum schimbi cand tu esti liber? Dar nimic nu te-ndruma, in drum ti se pun piedici, iar tu, esti o farama. Ai vrea ca tu sa poti sa iti unesti puteri cu altii, dar sunteti indivizi unici, separati de prapastii Si tu esti diferit, si vrei sa afirmi asta bine, dar  n-ai tu oare front comun cu sufletul de langa tine?

M-am apucat sa scriu un volum pe care o sa-l postez integral dar secvential. Volumul l-am numit "Incipitul". In balanta stau zile, in tinerete pierdute in graba, la batranete meticulos folosite, nimic nu mai scapa. In balanta sta muntele cu apa, antitetic parca poetic antiseptic de mediu otravit si de om, cere petic. In balanta sta luna si soarele si vezi in lumina, cand in intunerc domneste instinctual cortina. In balanta visele parca se interpun in realitate, Dar viata cere vise si-si cer drepturi strigand libertate. In balanta vezi nori, ce-ti cern ploaie si vant cu lacrima care porneste din suflet tumult. In balanta si totusi in contra balanta vazand ca cerul cere dreptul de-a fi un pamant. Perfect!

Sunt un vis morbid, vin din vid sau vii tu spre mine, sunt tot ce-ti doresti cand nu esti stresat si ti-e bine, sunt pasul mort cand tresari dupa 10 minute, sunt peisajul imperfect pe care-l gasesti doar in munte. Sunt raza aia care nu te lasa dimineata sa te trezesti, sunt alarma care n-a sunat niciodata, dar intarziat esti, sunt viata pe care ti-ai dorit-o odata sau nu, sunt timpul racoritor sau dormi in gara si-auzi trenu. Sunt vid dar tu vii des la mine si-ti place vii parca as fi cel mai mare drog si te-atrage fiecare chemare a mea si nu esti in stare s-o negi sunt nimic dar tu ai ghicitori si bazme sa ma dezlegi.

Momente de geniu, de fapt momente de prostie, când vrei să te întreci cu tine-i blasfemie, nu poți fi mai bun dintr-odata asta-i artă, nu poți niciodată să devii perfect, fără pată. E nevoie de muncă, progresul cere sacrificii e nevoie de timp, si el transformă`n prejudicii tot ce-atinge și trebuie să știi la ce renunți, daca vrei să scapi de lacrimi, trebuie să le infrunți. Poți schimba defecte, dar asta va avea efecte, nu te gândi că rațiunea poate scăpa elemente, gândește-te ce schimbi, când schimbi, și pe cine, gândește-te că poate problema se află la tine.

E-un vis nomad, cancer pe maduva, ca un ger puternic in suflet de vaduva, piroanele apasa puternic pe rana, ochii inchisi, realitatea il sfarama. Da, e-a n a oara cand ma izbeste, e-un gol acolo si nimic nu opreste, sa sfarme`n cenusa, sa deschida usa, sa aeriseasca incaperea`n care domneste capusa. E-o alternativa clara, umila si sigura, dar eu aleg sa alerg pe cararea ambigua, m-a gasit raspunsul incerc sa-l ascult, da-mi trece pe la ureche ca un suier de vant.

Fii demn de radacinile tale sanatoase ei taie crengile, dar seva curge-n venele pioase, fii demn de cei ce-au varsat sange fara vina minciuni vor scoate zilnic dar demnitatea e divina. Fii demn, dar nu-ti tine demnitatea oarba, ei te pateaza cu vin rosu pe camasa alba, fii demn de strabuni, nu de-o gramada de gunoaie, prapastia-i apoape ce duce la oameni de serie. Fii demn de frate, fii demn ca poate tu esti ultima zala din lantul cu dreptate, fii demn cu fruntea lata, fara orgoliu, demnitatea trufasa te va conduce spre doliu.