Mai usor mi-ar fi sa tac Decat sa ma lupt cu vantul Cuvantul mi-e fara trac Nu-i latin si nici de dac. mi-ar fi mai usor sa zbor daca tot ce-as sti e cuibul singur sub un singur nor sa nu stiu ce-i ala dor. Mai usor mi-ar fi sa zbier sa dezleg din piept furia mai usor mi-ar fi sa pier chiar si cu suflet de fier
Între amintiri și prezent, trecut si ce va fi Am impresia că am înțeles ceva dar nu mă pot opri Să țin în minte clipe, să scot în față pieptu`, dar înțeleg, c-acum trăiești infinitu` din centru. Timpu nu e o pierdere înaltă atunci când l-ai trecut Nu-i 6 dimineața și sa n-ai cui să-i spui mut că ai fi preferat un 6 dimineața-n orice clipă doar să ai o infinitate cu centrul din clepsidră. Au trecut 12 ani acum, și vor trece mai mulți Când ești în centrul universului nu tre să mai muți munți Distanța nu e o povara nu tre să tragi de tine ești acolo, ești și aici în infinitul din mine.